Orasul Hateg

Zona
Orasul Hateg, situat la 350 m altitudine, in depresiunea prinsa intre Muntii Sureanu, Retezat si Poiana Rusca, este punctul de plecare spre Sarmizegetusa-Ulpia Traiana, Santamarie Orlea, Densus.

Biserica si manastirea Prislop, localitatea Silvasu de Sus, Hateg
Din manastirea veche nu s-a mai pastrat nimic, ea a fost refacuta, ca si biserica (XVI).Biserica are plan trilobat.Tipologia planului este asemanatoare cu planul grupului Vodita-Tismana-Cozia.Altarul semicircular al bisericii este decrosat si acoperit cu un sfert de calota sferica.Turla se inalta peste naos.Intrarea se face pe latura vestica.Pictura interioara a bisericii este de factura bizantina.

Biserica si vechea manastire a fost infiintata in jurul anului 1400, de catre calugarul Nicodim (1399-1405), cu ajutorul primit de la Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti.Se poate considera al doilea ctitor domnita Ruxandra fiica lui Moise Voda, aceasta fiind inmormantata aici (1580).Biserica a suferit un incendiu in 1724.Pictura pastrata prezinta mai multe straturi: stratul I- executat anterior anului 1762; stratul II-1759.
Pe peretele vestic picturile au fost executate astfel: -stratul I-1759; strat II-1823
Manastire de calugari functioneaza din 1950 ca manastire de calugarite.

Castelul Santamarie Orlea - este mentionat documentar la 1363. Actuala constructie in stil baroc a fost inaltata in 1782 si transformata in sec. XIX.
A fost in proprietatea unor familii de latifundiari care stapaneau intinse terenuri arabile si o parte din Muntii Retezat. Arhitectura deosebita, cadrul natural in care este asezat si situarea sa in vecinatatea soselei Hateg - Petrosani au condus la transformarea castelului in hotel care te imbie la popas.

Biserica reformata, Santamarie Orlea, - odinioara ortodoxa ridicata in piatra de cnezii din familia Candea la sfarsitul sec. XIII in stil romantic, alcatuita dintr-o nava dreptunghiulara tavanita, cu turn decrosat pe fatada de vest, tribuna de lemn pe stalpi de zid la vest, si un altar dreptunghiular boltit in cruce pe nervuri.

In interior se afla un ansamblu de pictura murala comportand trei straturi realizate in trei etape succesive: primul, cuprinzand doua cruci de consecratie, apartinand chiar etapei construirii bisericii; al doilea, opera unui pictor peregrin originar din sud-vestul peninsulei Balcanice, datat printr-o inscriptie fragmentara la 1311, caruia ii pot fi atribuite picturile din naos; al treilea strat reprezentat de picturile din altar, datorate, se pare unui pictor local si de cele de pe peretii de sub tribuna, datorate unui pictor peregrin de formatie occidentala, datand probabil din perioada anilor 1400.
Sarmizegetusa - Mandria Tarii Hategului, Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost in perioada 106-271, cat a durat stapanirea romana in Dacia, metropola religioasa si culturala, finnd cel mai important oras din Dacia romana, iar in prezent se pun in evidenta fundatiile constructiilor, o serie de coloane, o multime de temple religioase, constructii civile, altare, o sumedenie de inscriptii si obiecte de cultura materiala si spirituala, mai bine pastrat fiind amfiteatru, Palatul Augustalilor.

Asezarea, 15.000-20.000 locuitori in acea perioada, a avut la inceput un caracter militar, devenita dupa cucerirea Daciei capitala noii provincii romane, centru politic, religios si cultural.Ea primeste gradul de colonie cel mai inalt grad in ierarhia municipala romana.

Intemeiera asezarii s-a facut pe la 110 e.n. din porunca lui Traian prin guvernatorul Daciei, Terentius Scaurionus.Initial s-a numit Colonia Ulpia Traiana, ulterior Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.In secolul III, Sarmizegetusa ia titlul de Metropolis si locuitorii erau scutiti de impozitul financiar.Dupa 271 e.n., cand orasul este parasit de oficialitatile romane, orasul decade cu incetul in ruina.

Densus - Biserica Sfantul Nicolae este un exemplar unicat, datorita stilului arhitectonic.
Aflat in apropierea ruinelor fostei capitale a Daciei romane - Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa - acest ciudat edificiu al Tarii Hategului a fost obiectul multor controverse iscate intre diferiţi oameni de stiinta, dornici de a-i stabili originea. Unii au considerat ca la inceput biserica a fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci; altii vorbeau de un fost templu roman al zeului Marte; Nicolae Iorga plaseaza construirea monumentului in secolul al XVI-lea, iar istoricul de arta Vataseanu, in ultimul sfert al secolului al XIII-lea.

S-au facut numeroase investigatii. Dar monumentul continua sa-si pastreze cu indaratnicie taina. Se presupune ca biserica veche din Densus a suferit mari modificari de-a lungul timpului si, in special, la sfarsitul secolului al XIII-lea. Construita din bolovani de rau, caramida cu inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, etc., luate desigur din Ulpia Traiana, biserica din Densus are un aspect straniu, starnind totodata admiratie si uimire.In semiintunericul care stapaneste interiorul acestei masive constructii se disting cu greu fragmente de pictura ramase peste ani. Picturile de pe registrele superioare ale peretilor naosului ca si de pe altar apartin zugravului Stefan. Semnatura cu care acesta si-a pecetluit opera se poate vedea si azi. Profilate pe un fond ultramarin, figurile executate vadesc realele calităti artistice ale mesterului. Particularitatile operei zugravului Stefan ne trimit cu gandul la pictura bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Arges, realizata in secolul al XIV-lea. Asemanarea duce la presupunerea ca acest mester ar fi fost un reprezentant al artei din Tara Romaneasca in Transilvania.