Hunedoara.ro

Prezentarea judeţului
Aşezare geografică

Judetul Hunedoara este situat in partea central-vestica a Romaniei si este intersectat de paralela 46o latitudine sudica si meridianul 23o longitudine estica.

Se invecineaza cu judetele: Arad, Alba, Vilcea, Gorj, Caras-Severin, Timis si Bihor.

Relief

Relieful judetului este accidentat si variat, predominant muntos cu înaltimi ce coboara de la 2.500 m in sud (Muntii Retezat - Parang, la 200 m in valea Muresului. Intre masivele din sud ale Muntilor Retezat, Parang si Surianu si cele din nord ale Muntilor Poiana Ruscai si Muntilor Metalici se gasesc depresiuni cu sesuri si terase inalte, iar de-a lungul Muresului o zona depresionara mai larga.

Reteaua hidrografica a judetului este vasta si complexa. Muresul strabate judetul si are ca principali afluenti Streiul, Rau Mare si Cerna. Partea de sud a judetului este drenata de Jiul de Est si Vest, iar partea de nord de apele Crisului Alb.

Lacurile numeroase, sunt mai ales de origine glaciara anume in Retezat - Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Judete, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul; in Parang - Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denes etc si din Surianu - Iezerul Mare si Iezerul Mic, lacuri care contribuie la pitorescul alpin al judetului.

Importante sunt si lacurile antropice Cincis si Valea de Pesti.

Resurse naturale
Zacaminte de carbuni : Huila in bazinul Petrosani (la Lupeni, Uricani, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lonea, Paroseni, Dilja, Barbateni, Livezeni);
Carbune brut in bazinul Tebea;
Zacaminte de fier : Muntii Poiana Rusca (Ghelari, Teliuc si Vadu Dobrii) si Muntii Zarand (Ciungani - Cazanesti);
Minereuri auro-argintifere: Muntii Metalici (Musariu, Gura Barza, Brad, Certej, Sacaramb);
Pirite cuprifere: Deva
Minereuri complexe neferoase: Muntii Metaliferi (Baita, Sacaramb, Hondol, Magura-Toplita), Muntii Poiana Ruscai (Muncelu Mic) si Muntii Zarand (Ciungani, Cazanesti, Almas Saliste);
Bauxita: Ohaba-Ponor;
Bentonita talc: Lelese, Cerisor
Dolomita: Teliuc, Zlati
Gips : Calanu Mic
Nisipuri cuartoase: Baru, Uricani
Calcar: Craciunesti, Ardeu, Roscani, Lapugiu, Zlasti, Banita Travertin Carpinis, Bampotoc, Geoagiu
Marmura: Alunis si Luncani
Bioxid de carbon: Ocolisu Mare
Ape minerale si termale: Boholt, Bacaia, Geoagiu, Vata si Calan
Andezit si andezite dacice
Din fondul funciar fac parte solurile aluvionare, gleice si pseudogleice, cernoziomuri pe vaile raurilor, in luncile mari si largi (Mures, Strei, Cris etc). In depresiuni, pe terasa si pe dealurile piemontane se intalnesc cernoziomuri, soluri brune smolnite brun-roscate de padure si podzolurile. In regiunea muntilor scunzi pana la 1000 - 1200 m, se afla soluri brune tipice podzolice si acide de munte.