Hunedoara, Turism, Cazari, Info, Fotografii

Hunedoara.ro

2008-05-08T13:24:00.001-07:00

www.hunedoara.ro

2008-05-08T13:10:00.000-07:00

deva
cetatea devei
romania asezare
foto deva
orasul deva
municipiul deva suprafata
locuitori oras deva
primaria deva.ro
fotografii deva
cetatea deva

www.huon.ro

2008-05-08T13:04:00.000-07:00

huon
www.huon.ro
huon.ro
hunedoara expres
hunedoara online
deva
stiri deva
ghid tv
cuvantul liber
www.huon
stiri locale deva
stiri din deva
ajofm hunedoara
natura prietena mea
cuvantul liber hunedoara
raliul hunedoarei 2008
accident la gosa
accident grav pe dn7
concert holograf deva
huon .ro
acident gosa
raliu pers cu handicap hunedoara
inspector dumitru rusu hd
scoala de soferi cipro
bihor online votare
holograf la deva
stiri hunedoara
rar deva
fata zilei
alin olariu
www huon.ro
www.party.huon.ro
animale caraghioase
nopti albe (ziua tineretului deva)
agentii turism din deva si hunedoara
teze cu subiect unic la clasa a8a
www publitim de hunedoara
ultimele stiri petrosani
actualitatea hunedoreana
pensiunea olimpia deva
aeroport hunedoara
stiri de deva
udmr petrosani
pensiuni deva
www peisaje
meteo deva
real deva
sex deva
sex party mantea
mauricio ochmann

consiliul judetean hunedoara

2008-05-08T13:03:00.000-07:00

consiliul judetean hunedoara

consiliul judetean hunedora

cjhunedoara

hunedoara

cj hunedoara

primaria mintia hunedoara

judetul hunedoara

www cj hunedoara

net deva sala

administratia geopark dinozauri

parcul national retezat imagini

consiliu judetean hunedoara

consiliul judetean hd

hunedoara county

cj hunedoara contact

administratia pietelor publice deva calendar al targurilor 2008

dgaspg

caiet sarcini public

trustul de constructii hunedoara

tariful curselor judetene arr

imagini cu biserica nr 1 deva

pnl hunedoara bucalet victor

bibliografie jud hunedoara

parteneriat public-privat

consiliul jud.hunedoara

cadru natural hunedoara

consiliul judetean hd.

infiintarea autoritatii de autorizare pentru serviciile de transport public local

indicatori de performanta ai serviciului de iluminat public

ministerul internelor si reformei administrative hunedoara

biblioteca academiei a romaniei bibliografii

prezentarea fondului funciar din romania

inspectoratul scolar judetean hunedoara

lucrari miniere usoare pentru carbune

consiliul judeÅ¢ean hunedoara

lupsa elena - deva

judetul hunedora

mircea molot tel

mintia deva pe dn

romtelecom orastie

www hunedoara ro

cj hunedoara.ro

Hunedoara

2008-01-18T02:04:00.000-08:00

Prezentarea judeţului
Aşezare geografică

Judetul Hunedoara este situat in partea central-vestica a Romaniei si este intersectat de paralela 46o latitudine sudica si meridianul 23o longitudine estica.

Se invecineaza cu judetele: Arad, Alba, Vilcea, Gorj, Caras-Severin, Timis si Bihor.

Relief

Relieful judetului este accidentat si variat, predominant muntos cu înaltimi ce coboara de la 2.500 m in sud (Muntii Retezat - Parang, la 200 m in valea Muresului. Intre masivele din sud ale Muntilor Retezat, Parang si Surianu si cele din nord ale Muntilor Poiana Ruscai si Muntilor Metalici se gasesc depresiuni cu sesuri si terase inalte, iar de-a lungul Muresului o zona depresionara mai larga.

Reteaua hidrografica a judetului este vasta si complexa. Muresul strabate judetul si are ca principali afluenti Streiul, Rau Mare si Cerna. Partea de sud a judetului este drenata de Jiul de Est si Vest, iar partea de nord de apele Crisului Alb.

Lacurile numeroase, sunt mai ales de origine glaciara anume in Retezat - Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Judete, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul; in Parang - Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denes etc si din Surianu - Iezerul Mare si Iezerul Mic, lacuri care contribuie la pitorescul alpin al judetului.

Importante sunt si lacurile antropice Cincis si Valea de Pesti.

Resurse naturale
Zacaminte de carbuni : Huila in bazinul Petrosani (la Lupeni, Uricani, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lonea, Paroseni, Dilja, Barbateni, Livezeni);
Carbune brut in bazinul Tebea;
Zacaminte de fier : Muntii Poiana Rusca (Ghelari, Teliuc si Vadu Dobrii) si Muntii Zarand (Ciungani - Cazanesti);
Minereuri auro-argintifere: Muntii Metalici (Musariu, Gura Barza, Brad, Certej, Sacaramb);
Pirite cuprifere: Deva
Minereuri complexe neferoase: Muntii Metaliferi (Baita, Sacaramb, Hondol, Magura-Toplita), Muntii Poiana Ruscai (Muncelu Mic) si Muntii Zarand (Ciungani, Cazanesti, Almas Saliste);
Bauxita: Ohaba-Ponor;
Bentonita talc: Lelese, Cerisor
Dolomita: Teliuc, Zlati
Gips : Calanu Mic
Nisipuri cuartoase: Baru, Uricani
Calcar: Craciunesti, Ardeu, Roscani, Lapugiu, Zlasti, Banita Travertin Carpinis, Bampotoc, Geoagiu
Marmura: Alunis si Luncani
Bioxid de carbon: Ocolisu Mare
Ape minerale si termale: Boholt, Bacaia, Geoagiu, Vata si Calan
Andezit si andezite dacice
Din fondul funciar fac parte solurile aluvionare, gleice si pseudogleice, cernoziomuri pe vaile raurilor, in luncile mari si largi (Mures, Strei, Cris etc). In depresiuni, pe terasa si pe dealurile piemontane se intalnesc cernoziomuri, soluri brune smolnite brun-roscate de padure si podzolurile. In regiunea muntilor scunzi pana la 1000 - 1200 m, se afla soluri brune tipice podzolice si acide de munte.

Fondul pedologic al luncilor, depresiunilor, dealurilor este fertil si utilizat cu bun randament in agricultura.

In afara de vegetatia alpina si subalpina de pe culmile inalte ale muntilor, exista o bogata vegetatie forestiera, paduri de conifere, fag, paduri amestecate de fag si gorun, de cer, garnita, precum si zavoaie, in palcuri intrerupte cu salcii, rachite, arin, plop etc.

Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul Romaniei, de mare interes cinegetic: capra neagra, cerb, ursul carpatin, mistretul, vulpea, lupul, iepurele si toata gama pasarilor cantatoare. In lacuri si rauri abunda numeroase specii de pesti (scobari, pastravi, cleni, mrene, stiuci, somoni si alte specii).

Resursele de apa cuprind rauri, lacuri alpine, balti, precum si variate si importante zacaminte subterane acvifere.

Sub aspectul resurselor naturale se considera a fi de interes pentru viitoare activitati investitionale:
produse de cariera (marmura, granit, bazalt, balast);
lemnul;
ape minerale, CO2 natural;
cadru natural
si se propune o strategie integrata de exploatare si valorificare pentru produsele de cariera, crearea unui holding de tip joint - venture cu un investitor strain pentru ape minerale si CO2 precum si actiuni pentru cresterea atractivitatii judetului prin dezvoltarea si promovarea turismului.

Valorificarea capacitatilor de productie

Sub aspectul valorificarii capacitatilor de productie (capacitati neutilizate si capacitati ce functioneaza sub parametrii proiectati) se elaboreaza o strategie de valorificare bazata in special pe propunerea acestora la dispozitia intreprinzatorilor mici si mijlocii cu aport de capital, iar pentru capacitati neperformante se vor elabora studii si se vor intreprinde actiuni pentru ca acestea sa devina viabile.

Prioritati ce se vor avea in strategia de dezvoltare si amenajare a teritoriului judetului Hunedoara:
imbunatatirea infrastructurii in privinta cailor de comunicatie;
gospodarirea complexa a apelor;
echiparea energetica si termica;
amenajarea si dezvoltarea zonei "Muntii Apuseni";
conservarea si dezvoltarea fondului funciar;
stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii;
promovarea de noi centre urbane din cadrul comunelor;
construirea de noi unitati in domeniul sanitar si unitatile specifice varstei a treia;
ameliorarea factorilor de mediu pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;
diversificarea si eficientizarea activitatilor economice prin retehnologizare si management performant, activitati generatoare de noi locuri de munca, mai ales in Valea Jiului si Hunedoara.

Pensiuni Romania

2007-12-27T03:58:00.002-08:00

last minute

dubai

harta romania

israel-betleem

revelion 2008 last minute

tailanda

harta europa

oferte last minute revelion

last minute revelion

croatia

bilete revelion

laponia

harti europa

last minute revelion

last minute austria

maroc

last minut

semenic

vacanta austria

bilete de avion accra

turism rural

pasul tihuta

camere live

harta austriei

revelion la munte

egipt, croaziera, februarie

excursie israel

excursii sua

caraibe

ultimul minut

excursii paris

harta dambovita

harta judet cluj

vacanta in dubai

oferte last minute

circuit turistic cipru

sejururi in sicilia

harta sua

excursie paris

excursie dubai

revelion ieftin

excursie laponia

excursii in israel

excursii in franta

pensiuni romania iarna

simpa turism revelion austria

last minutes revelion 2008

last minute oferte revelion

turism

harta grecia

Turism rural

2007-12-27T03:58:00.001-08:00

last minute

2007-12-27T03:52:00.002-08:00

Tara Hategului

2007-12-27T03:52:00.001-08:00

judetul hunedoara

harta judetului hunedoara

serviciul de evidenta a populatiei hunedoara

turism judetul hunedoara

tara hategului

site:www.cjhunedoara.ro serviciul de evidenta persoanei deva

infrastructura in turismul montan

cj hunedoara

harta jud hunedoara

ovid aron densusianu

primaria hunedoara hotarare de consiliu

cetatea din deva

calan

schimbare nume deva

cetatea devei

imagini deva

hunedoara turism

istitutii publice judetul hunedoara

puz deva

tourism in hunedoara

proces verbal de predare primire amplasament si reperelor

inspectoratul scolar hunedoara

informatii generale despre judetul hunedoara

micro-hidrocentralÄ

centru de handicapati hunedoara

cjh

imagini valea jiului

curierul vaii jiului

cartea funciara deva

www.pensiune straja

valea jiului turism

populatia hunedoara

www.vila parang.ro

densusianu, ovid

orasul uricani

cazare simeria

zimbri hateg

comuna harau

turism hunedoara

castel bornemisa

tara zarandului

mediul tehnologic germisara

bogdan timpau / hunedoara

analiza swot o universitate

imagini traditii obiceiuri

selectionarea a sportului

inspectoratul scolar deva

comisia de expertiza deva

analiza swot a unui judet

despre judetul hunedoara

Turismul judetului Hunedoara

2007-12-27T03:51:00.000-08:00

Harta judetului Hunedoara

2007-12-27T03:50:00.002-08:00

Imagini traditii obiceiuri

2007-12-27T03:50:00.001-08:00

Judetul Hunedoara

2007-12-27T03:45:00.000-08:00

Descopera Romania

2007-08-17T05:37:00.000-07:00

Descopera Romania continua ......... Hunedoara....... Defileul Jiului

Descopera Romania continua ......... Imagini personale facute in timpul sejurului
in Hunedoara!!!

Despre Hunedoara --- By Burcea Cornel

2007-08-17T04:27:00.000-07:00

Anul acesta am hotarat sa merg la munte, sunt un iubitor de munte, deoarece in alti ani am fost in Brasov, Bran, Moieciu, Predeal, Busteni, anul acesta am hotarat sa ma duc in Hunedoara, de ce?

- pai in primul rand vream sa vad ceva nou;
- traficul spre zonele enumerate mai sus, stim cu toti ca este infernal acum!!!
- si tot auzind informatii de zona defileul jiului care ar fi ceva de vis!!!

Asa ca trec la fapte!!!
1. Dupa 3 ore de cautat pe net gasesc Cabana Edelweiss, Statiunea Straja - Lupeni locatia, pretul foarte bun de 25ron de persoana, oferind cazare cu baie propie in camera, pat matrimonial, si tv cu digi, ce imi trebuia mai mult!!! ca oricum doaream sa ma plimb in tot judetul Hunedoara!!!
2. Plec nopatea pe la ora 3, pe ruta Bucuresti - Alexandria - Rosiori - Caracal - Craiova - Filiasi - Tg Jiu - Petrosani - Lupeni, sincer aceasta ruta am parcurso destul de usor si fara dificultati, cu un drum impecabil cu 2 benzi din Craiova in sus, ajungand si cazanduma la ora 8 dimineata!!!
3. Ce aveam de gand sa vizitez , ce am vizitat si ce am facut in timpul cand nu faceam drumetii!!!

- Drumetii pe muntele Vulcan, cota de peste 1500, Statiunea straja este situata pe acest munte, eu ma-m cazat la Cabana Edelweiss care era situtata la ceea mai inalta cota pe munte, de acolo am urcat pe munte;
a) am simtit o senzatie atat de tare incat am trait pentru prima data frica de singuratate, deoarece nu mai era tipenie de om pe munte, si eram inconjurat numai de natura;
b) fructe la discretie, in special mure, zmeura, etc...
c) padurea foarte deasa plina de brazi verzi si falnici;
- Vizitati orasele Petrosani, Vulcan, Lupeni, Aninoasa, care sunt in plina dezvoltare in mod special acum cu agro-turismul; in orasul Petrosani veti putea urca cu Telescaunul pe Parang, unde veti avea o privire de ansablu cu tot defileul jiului !!!
- Parcul National Retezat, din Lupeni se merge drept spre Campul lui Neag si veti vedea adevarate minunatii ale naturi, daca sunteti inpatimiti cu pescuitul ( luativa si cateva lansete ) sau sa va bronzati si sa faceti baie, deoarece sunt mai multe lacuri , Lacul Valea cu Pesti, Lacul Cerna, unde va puteti indeplini aceste satisfactii ( eu va-m pus imagini destul de elocvente cu ceea ce am vazut eu!!!);
- Orasele Hunedoara, Hateg, Calan si Deva, aveti imagini si descrieri cu ceea ce aveti de vizitat si vazut aici, atat va pot spune ca trebuie sa va calculati timpul destul de bine pentru a putea vizita tot, deoarece aceste orase au o gramada de monumente si atractii turistice!!!
- Daca sunteti iubitor de NFS, intre Hunedoara si Tara Hategului sa facut o legatura prin asfalt de ceea mai buna calitate deoarece aici se tine intrecerile de Raliuri anuale in campionatul Romaniei, strabatand acest drum veti simti cu adevarat ca sofati, exact ca in simulatorul auto Nfs insa aici totul este real, eu va sfatuiesc sa parcurgeti acest drum, care pe mine unul ma impresionat foarte mult!!!
- Rezervatia de zimbri;
- Sarmisegetuza, din pacate aici nu am mai putut ajunge, insa daca va tenteaza si vreti sa vizitati si sa aflati mai multe iformatii despre istoria dacilor nu ezitati sa o faceti, pentru galerie foto click
aici    Sarmisegetuza
- plus alte obiective turistice din aceasta zona !!!

  Pot sa va spun ca dupa acest concediu, am ramas impresionat de ceea cea am vazut, munti si natura nu se compara cu ceea din zona Moieciu - Bran - Brasov, este mult mai frumoasa, inca este slab vizitata de turisti, ba chiar am ramas surprins ca erau mai multi straini decat romani care vizitau aceste obiective turistice din jud Hunedoara ( Italieni, Francezi, Germani, Unguri, etc.. ) !!!
Poate ca este mai slab promovata, sau caile de aces sunt mai grele, insa va spun ca merita, deoarece veti ramane placut impresionati de ceea ce o sa vedeti aici si mai ales ca nu este o zona aglomerata sa gasiti ambuteaje, multi oameni pe mp, aici veti gasi o oaza de liniste si veti simti cu adevarat ca sunteti in concediu, dupa reantoarcerea de acasa nu puteam sa imi revin!!! tot timpul aveam in memoria vizuala munti, natura, serpentinele din defileul jiului si cascada din rezervatie.

    Deoarece aceasta zona este slab promovata si foarte greu afli anumite detalii despre ea, am decis sa fac acest blog!!! Care sa va ajute in toate privintele, de la cazare, drumetii, planuri de concedii, pentru ca merita!!!
      Ramane sa va convingeti singuri!!!

Cazari Petrosani Parang

2007-08-17T04:16:00.000-07:00

Cazari Straja - Lupeni

2007-08-17T04:07:00.000-07:00

Pe acest blog aveti prezentate doua locatii de cazare foarte bune, experimentate de mine in care ambele ofera conditi de cazare la preturi foarte bune, dar in caz de numai sunt locuri sau doriti dumneavoastra alte pensiuni din zona intrati pe acest site unde sunt prezentate toate pensiunile din Straja, insa cele doua va pot garanta ca sunt cele mai frumoase si au foarte multe facilitati, exemplu: restaurant propiu, discoteca, atv, poti juca pinbal, si foarte aproape de telescaun!!!

Alte pensiuni si oferte gasiti aici:

www.instraja.ro

Cazari Straja - Lupeni + Galerie Foto 2

2007-08-17T03:54:00.000-07:00

Pensiunea La Mosu

Gazda dumneavoastra, Mosu, va asteapta la pensiunea lui de langa punctul de intoarcere al telescaunului si langa parcarea centrala a statiunii sa va petreceti o vacanta, un week-end sau sejur cat se poate de frumos in Masivul Straja.
Intr-o continua imbunatarire, Pensiunea LaMosu va ofera conditii de 3 stele in camere de 2 si 3 locuri,cu baie proprie si televizor.
Pensiunea dispune si de un bar si un restaurant care acopera toate cele 66 de locuri de cazare.

Pretul la cazare este de 60 RON pentru o camera de 2 locuri.
Valabil pana in luna octombrie!!!

Contact:
0726178547
0254549007

Cazari Straja - Lupeni + Galerie Foto

2007-08-17T03:41:00.001-07:00

Cabana Edelweiss dispune de:
- 4 camere cu pat matrimonial
- 5 camere de 4 persoane (1 pat matrimonial si un pat simplu suprapus)
- 1 camera de 6 persoane (3 paturi simple suprapuse)
- baie cu dus in fiecare camera
- televizor in fiecare camera cu DigiTV
- bar si restaurant rustic (70 locuri)
meniuri diverse cu specific romanesc

SEJURURI,MINISEJURURI,TEAM BUILDING.

PENTRU GRUPURI ORGANIZATE PRETURILE RESTAURANTULUI SI CAZAREA SE NEGOCIAZA!
ORGANIZAM PENTRU TEAM BUILDING EXCURSII CU ATV-URI IN IMPREJURIMI SI PARTIDE DE PAINT BALL!

25 lei/pers/noapte
Tarifele afisate sunt in perioada 01.07-15.09.2007

Fotografii din orasul Deva

2007-08-17T02:42:00.000-07:00

Fotografii Castelul de Hunedoara

2007-08-16T16:55:00.000-07:00

Fotografii din Parcul National Retezat

2007-08-16T16:26:00.000-07:00

Parcul National Retezat poate fi vizitat cu masina, fiind drum asfaltat in decursul a cateva ore, insa pe tot parcursul drumetiei exista foarte multe locuri care sunt unicat si te vrajeste prin naturaletea si simplitatea lor, deaceea daca ajungeti in judetul Hunedoara, Vizitati
parcul Retezat eu am sa va dezvalui cateva frumuseti surprinse in drumetia facuta de mine,
si pentru a va convinge!!!

Galerie harti fotografiate in judetul Hunedoara

2007-08-16T16:00:00.002-07:00

Hartile turistice si auto ale judetului Hunedoara

2007-08-16T15:40:00.000-07:00

Municipiul Deva

2007-08-16T15:33:00.000-07:00

2. Obiective turistice

Dealul Cetăţii şi Cetatea Devei

- sit arheologic

- proprietar Consiliul Local Deva

- căi de acces: 1. telecabină (staţia de pornire din Piaţa Cetăţii)

2. drum pietonal pietruit

Parcul oraşului - adăposteşte Statuia Pedestră a lui Decebal şi Statuia Poetului Mihai Eminescu

- proprietar Consiliul Local al municipiului Deva

- situat la poalele Dealului Cetăţii

Teatrul Dramatic al municipiului Deva

- proprietar Consiliul Local al municipiului Deva

- situat pe Bd. 1 Decembrie 1918, nr. 13-15

Sinagoga (Biserica evreiască)

- proprietar Federaţia Evreiască din România

- situată pe str. Libertăţii, nr. 9

Palatul Magna Curia

- adăposteşte Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane

- proprietar Consiliul Judeţean Hunedoara

- situat pe Bd. Decebal, nr. 39, lângă Parcul municipal

Mănăstirea Franciscană

- proprietar Biserica Romano-Catolică

- situată în str. Progresului, nr. 14

Catedrala Ordotoxă Sfântul Nicolae

- adăposteşte Monumentul Eroilor Neamului

- proprietar Protopopiatul Ortodox Român Deva

- situată la intersecţia străzii Avram Iancu cu Bd. Decebal

Biserica Reformată

- proprietar Parohia Reformată Deva

- situată pe str. Gh. Bariţiu, în vecinătatea Liceului Pedagogic

Statuia ecvestră a lui Decebal

- proprietar Consiliul Local al municipiului Deva

- situată în Piaţa Victoriei (centrul oraşului)

Statuia Împăratului Traian

- proprietar Consiliul Local al municipiului Deva

- situată în Piaţa Unirii (în faţa Primăriei municipiului Deva)

Grup statuar închinat gimnasticii româneşti

- proprietar Consiliul Local al municipiului Deva

- situat în piaţa Arras

3. Trasee turistice, pârtii de schi - nu este cazul

Zone de agrement:

Pădurea Bejan - rezervaţie forestieră, situată în sud vestul municipiului.

Pădurea Căprioara - situată în nord vestul municipiului.

Castelul de Hunedoara

2007-08-16T15:24:00.000-07:00

CASTELUL CORVINESTILOR - HUNEDOARARidicat in secolul al XIV-lea, pe locul unei vechi intarituri, pe o stânca la picioarele careia curge pârâul Zlasti, castelul este o constructie mareata, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite.

Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapâni ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul - ultimul turn de aparare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta câteva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor si Bastionul alb care servea drept depozit de bucate, Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Româneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).

In curtea castelului, alaturi de capela zidita tot in timpul lui Iancu de Hunedoara, se afla o fântâna adânca de 30 de metri. Dupa legenda, aceasta fântâna ar fi fost sapata de trei prizonieri turci, carora li s-a promis libertatea daca vor ajunge la stratul de apa. Dar dupa 15 ani de truda, când au terminat fântâna, stapânii nu s-au tinut de cuvânt. Se spunea ca inscriptia de pe zidul fântânii inseamna "Apa aveti, dar suflet, nu". In realitate, continutul descifrat de specialisti este "Cel care a scris aceasta inscriptie este Hasan, care traieste ca rob la ghiauri, in cetatea de lânga biserica".

Galeria neogotica

Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu.

Municipiul Hunedoara

2007-08-16T15:23:00.000-07:00

Este situat in partea centrala a judetului, la 220 - 270m altitudine, pe valea Cernei, la 19 Km de municipiul Deva, ocupa o suprafata de 97 Km2.

Obiectivele turistice ale localitatii Hunedoara sunt datorate conditiilor naturale, vietii istorice si culturale continue si indelungate pe aceste meleaguri.

Pitorescul zonei, existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic, precum si bogatia si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara si folclor, ofera posibilitati de turism pe gustul fiecaruia.

Asezata la poalele muntilor Poiana Rusca, munti cu altitudinea sub 1.400 m, dar masivi, sub forma unui scut alcatuit din sisturi cristaline, impletite cu roci vulcanice si calcare, cu un relief etajat, rauri dispuse radiar, vai adanci cu caracter epigenetic rezultand sectoare de chei (Cernei, Runcului, Sohodolului), in care vaile contrasteaza cu culmile netede pe care s-au dezvoltat asezarile padurenilor, iar pe formatiunile calcaroase din Nord si din Est s-au dezvoltat pesteri (Nandru), iar pe rocile vulcanice maguri, localitatea reprezinta o mare oportunitate de dezvoltare a bazei turismului montan, avand acces pe drumuri modernizate spre fiecare din statiunile montane inconjuratoare, unde se pot practica toate sporturile montane (alpinism, ski etc.)

Relieful este reprezentat prin dealuri si glacisuri piemontane, cu altitudini de 300 400 m, la care se adauga Valea Cernei cu lunci largi si trasee bine exprimate.

Zona reprezinta o cale de acces spre cetatile dacice din Muntii Orastiei (cetatile Blidaru si Costesti), spre depresiunea Hategului (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) si spre Geoagiu Bai, statiune recunoscuta national pentru apele termale si minerale. In partea sudica a Muntilor Metaliferi exista izvoare de ape minerale la Trestia, Hartagani, Paulis, Boholt, Geoagiu, Bozes, Bacaia, Banpotoc, Chimindia, Rapolt, Carpinis, Rapoltel etc.

Mandria Hunedoarei, Castelul Corvinestilor reprezinta cel mai important monument laic de arhitectura gotica din Romania. Intrarea in castel se poate face prin poarta de pe latura de vest (sec. XV) peste podul din lemn, construit peste paraul Zlasti. La dreapta intrarii se afla o constructie P+1, cu Sala cavalerilor construita in stil gotic, la parter, in timpul lui Ioan de Hunedoara (in 1452). La etaj se gaseste Sala Dietei, cu acces printr-o scara exterioara, pe poarta avand pe timpane stema familiei Corvinilor. Sala Dietei a fost transformata de Gabriel Bethlen. Se gasesc medalioane figuri cu Matei Basarab, Vasile Lupu. Urmeaza turnul Capistrana, denumit astfel dupa numele unui calugar de la curtea lui Ioan de Hunedoara. Aripa sudica poarta denumirea de Zolyom, care continea si locuinta lui Ioan de Hunedoara, desfiintandu-se poarta de la sud. La sud-est se afla Bastionul Alb, ridicat de Bethlen, construita in timpul lui Gabriel Bethlen, iar galeria in 1873. Intre aceasta aripa si capela in stil gotic din secolul XV (fiind cea mai importanta si originala parte a castelului) se gaseste o fantana sapata in stanca, adanca de 30 m, cu o inscriptie pe zid cu litere turcesti. Spre nord-vest se afla Aripa Matia, in stil Renastere si mai multe turnuri de veghe, dintre care se remarca Turnul buzduganelor spre exterior. In exterior pe latura sudica se gasesc galeria si turnul Ne boisa, construit de Ioan de Hunedoara, pastrat nealterat.

Biserica Sfantul Nicolae a fost construita dupa 1458, in baza aprobarii date de catre Matei Corvin Sarbilor si valahilor de a-si construi o biserica, pe locul unei biserici distruse in 1450, din initiativa calugarului catolic Capistrano. In 1634 s-a adaugat un pronaos dreptunghiular, apoi in 1827 s-a adaugat turnul clopotnita de pe latura de vest. Pictura este datata din 1654.Deasupra usii se gaseste o inscriptie care pomeneste zugravirea bisericii intre anii 1634-1654 de Eu Caian Constantin si Stan zugravi.

Biserica Reformata de astazi a fost construita in anul 1644, de Bethlen Peter si sotia acestuia, proprietarii feudali ai castelului din Hunedoara. Este o biserica tip sala. Absida altarului se gaseste in prelungirea navei, avand numar impar de laturi.Turnul-clopotnita este amplasat deasupra intrarii, situate pe latura de vest si este de factura baroca. Orga bisericii dateaza din 1882.

Parcul National Retezat

2007-08-16T15:21:00.002-07:00

Muntii Retezat reprezinta partea nordica si cea mai inalta a grupei montane dintre Jiu, Strei si Dunare. Depresiunile Hateg si Petrosani ii delimiteaza spre nord, est si sud, catre Muntii Sureanu si Valcan, iar Raul Mare ii desparte de Godeanu si ţarcu, la vest.

In aceasta rezervatie cresc peste 1900 specii de plante, multe fiind endemice.

Alaturi de flora, fauna completeaza in mod desavarsit biodiversitatea ecosistemelor naturale autentice, prin prezenta a numeroaselor endemisme. raritati si relicte postglaciare.

Muntii Retezat adapostesc o importanta rezervatie naturala - Parcul National Retezat. Acesta a fost infiintat in anul 1935 pentru a ocroti numeroasele specii de plante si animale si a conserva originalitatea si farmecul peisajului alpin.

Accesul in Parcul National, se face numai pe la Cabanele Gura Zlata, Baleia, Pietrele, Rotunda, Rausor, precum si pe la Stana de Rau
Pe intreaga durata a excursiei in Parcul National, turistii sunt obligati sa se deplaseze numai pe potecile marcate.

Camparea in Muntii Retezat este permisa numai in zonele cabanelor Pietrele, Gura Zlata, Rotunda, Baleia, Buta, Campusel, in locurile special amenajate de detinatori ai acestor terenuri, precum si in Poiana Pelegii si la Stana de Rau. In zona centrala a Parcului National, camparea este admisa, de asemenea, in marea caldare a Bucurei, in imediata apropiere a refugiului formatiei Salvamont din orasul Lupeni, ce functioneaza in permanenta in perioada sezonului turistic de vara. In regim cu totul special, pentru o singura noapte, camparea cu cortul se permite si in caldareaLacului Zanoaga, langa punctul permanent al formatiei serviciului Salvamont din orasul Hunedoara. Se interzice cu desavarsire saparea santurilor in jurul locurilor de amplasare a corturilor.

Aprinderea focurilor de orice natura este permisa numai in vetrele special amenajate in acest scop la locurile de compare din zona cabanelor Pietrele si Gura Zlata, precum si in Poiana Pelegii, cu lemne de foc asigurate de administratorii acestor locuri de campare. Este interzisa, de asemenea, aprinderea focurilor in golurile alpine, precum si in fondurile forestiere. In locurile de campare din golul alpin, nu se asigura lemne de foc. Aici este permis, numai utilizarea primusurilor. Se interzice adunatul si defrisarea vegetatiei lemnoase de orice natura pentru aprinderea focurilor.
In apele curgatoare, precum si in lacurile alpine, este interzisa utilizarea detergentilor pentru spalarea diferitelor obiecte de uz casnic sau imbracaminte, precum si scaldatul.

Utilizarea diferitelor ambarcatiuni in lacurile alpine pentru pescuit si agrement se amendeaza.
Organizarea diferitelor competitii si manifestari sportive, turistice, culturale si educative se poate efectua numai cu acordul si aprobarea Administratiei Parcului National Retezat si a serviciilor publice ale formatiilor Salvamont din judetul Hunedoara.

Orasul Hateg

2007-08-16T15:21:00.001-07:00

Zona
Orasul Hateg, situat la 350 m altitudine, in depresiunea prinsa intre Muntii Sureanu, Retezat si Poiana Rusca, este punctul de plecare spre Sarmizegetusa-Ulpia Traiana, Santamarie Orlea, Densus.

Biserica si manastirea Prislop, localitatea Silvasu de Sus, Hateg
Din manastirea veche nu s-a mai pastrat nimic, ea a fost refacuta, ca si biserica (XVI).Biserica are plan trilobat.Tipologia planului este asemanatoare cu planul grupului Vodita-Tismana-Cozia.Altarul semicircular al bisericii este decrosat si acoperit cu un sfert de calota sferica.Turla se inalta peste naos.Intrarea se face pe latura vestica.Pictura interioara a bisericii este de factura bizantina.

Biserica si vechea manastire a fost infiintata in jurul anului 1400, de catre calugarul Nicodim (1399-1405), cu ajutorul primit de la Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti.Se poate considera al doilea ctitor domnita Ruxandra fiica lui Moise Voda, aceasta fiind inmormantata aici (1580).Biserica a suferit un incendiu in 1724.Pictura pastrata prezinta mai multe straturi: stratul I- executat anterior anului 1762; stratul II-1759.
Pe peretele vestic picturile au fost executate astfel: -stratul I-1759; strat II-1823
Manastire de calugari functioneaza din 1950 ca manastire de calugarite.

Castelul Santamarie Orlea - este mentionat documentar la 1363. Actuala constructie in stil baroc a fost inaltata in 1782 si transformata in sec. XIX.
A fost in proprietatea unor familii de latifundiari care stapaneau intinse terenuri arabile si o parte din Muntii Retezat. Arhitectura deosebita, cadrul natural in care este asezat si situarea sa in vecinatatea soselei Hateg - Petrosani au condus la transformarea castelului in hotel care te imbie la popas.

Biserica reformata, Santamarie Orlea, - odinioara ortodoxa ridicata in piatra de cnezii din familia Candea la sfarsitul sec. XIII in stil romantic, alcatuita dintr-o nava dreptunghiulara tavanita, cu turn decrosat pe fatada de vest, tribuna de lemn pe stalpi de zid la vest, si un altar dreptunghiular boltit in cruce pe nervuri.

In interior se afla un ansamblu de pictura murala comportand trei straturi realizate in trei etape succesive: primul, cuprinzand doua cruci de consecratie, apartinand chiar etapei construirii bisericii; al doilea, opera unui pictor peregrin originar din sud-vestul peninsulei Balcanice, datat printr-o inscriptie fragmentara la 1311, caruia ii pot fi atribuite picturile din naos; al treilea strat reprezentat de picturile din altar, datorate, se pare unui pictor local si de cele de pe peretii de sub tribuna, datorate unui pictor peregrin de formatie occidentala, datand probabil din perioada anilor 1400.
Sarmizegetusa - Mandria Tarii Hategului, Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost in perioada 106-271, cat a durat stapanirea romana in Dacia, metropola religioasa si culturala, finnd cel mai important oras din Dacia romana, iar in prezent se pun in evidenta fundatiile constructiilor, o serie de coloane, o multime de temple religioase, constructii civile, altare, o sumedenie de inscriptii si obiecte de cultura materiala si spirituala, mai bine pastrat fiind amfiteatru, Palatul Augustalilor.

Asezarea, 15.000-20.000 locuitori in acea perioada, a avut la inceput un caracter militar, devenita dupa cucerirea Daciei capitala noii provincii romane, centru politic, religios si cultural.Ea primeste gradul de colonie cel mai inalt grad in ierarhia municipala romana.

Intemeiera asezarii s-a facut pe la 110 e.n. din porunca lui Traian prin guvernatorul Daciei, Terentius Scaurionus.Initial s-a numit Colonia Ulpia Traiana, ulterior Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.In secolul III, Sarmizegetusa ia titlul de Metropolis si locuitorii erau scutiti de impozitul financiar.Dupa 271 e.n., cand orasul este parasit de oficialitatile romane, orasul decade cu incetul in ruina.

Densus - Biserica Sfantul Nicolae este un exemplar unicat, datorita stilului arhitectonic.
Aflat in apropierea ruinelor fostei capitale a Daciei romane - Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa - acest ciudat edificiu al Tarii Hategului a fost obiectul multor controverse iscate intre diferiţi oameni de stiinta, dornici de a-i stabili originea. Unii au considerat ca la inceput biserica a fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci; altii vorbeau de un fost templu roman al zeului Marte; Nicolae Iorga plaseaza construirea monumentului in secolul al XVI-lea, iar istoricul de arta Vataseanu, in ultimul sfert al secolului al XIII-lea.

S-au facut numeroase investigatii. Dar monumentul continua sa-si pastreze cu indaratnicie taina. Se presupune ca biserica veche din Densus a suferit mari modificari de-a lungul timpului si, in special, la sfarsitul secolului al XIII-lea. Construita din bolovani de rau, caramida cu inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, etc., luate desigur din Ulpia Traiana, biserica din Densus are un aspect straniu, starnind totodata admiratie si uimire.In semiintunericul care stapaneste interiorul acestei masive constructii se disting cu greu fragmente de pictura ramase peste ani. Picturile de pe registrele superioare ale peretilor naosului ca si de pe altar apartin zugravului Stefan. Semnatura cu care acesta si-a pecetluit opera se poate vedea si azi. Profilate pe un fond ultramarin, figurile executate vadesc realele calităti artistice ale mesterului. Particularitatile operei zugravului Stefan ne trimit cu gandul la pictura bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Arges, realizata in secolul al XIV-lea. Asemanarea duce la presupunerea ca acest mester ar fi fost un reprezentant al artei din Tara Romaneasca in Transilvania.

Orasul Calan

2007-08-16T15:19:00.000-07:00

Obiectivele turistice ale localitatii Calan sunt datorate conditiilor naturale, vietii istorice si culturale continue si indelungate pe aceste meleaguri.

Pitorescul zonei, existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic, precum si bogatia si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara si folclor, ofera posibilitati de turism pe gustul fiecaruia

In epoca romana a existat la Calan o importanta asezare pe drumul imperial Sarmizegetusa-Apulum, favorizata de existenta apelor termale, fiind denumita Aquae.Au fost descoperite peste douazeci de inscriptii privind prosperitatea localitatii Aquae.

Asadar, principalul obiectiv turistic il reprezinta Baile Aque Calan cu profil de cazare si alimentatie publica, societate privata (S.C. Metaloterm S.R.L.), care isi desfasoara activitatea in local de categoria I si inchiriaza 11 casute a cate doua locuri fiecare. In incinta societatii exista trei bazine cu apa mezotermala.

Localitatea Geoagiu

2007-08-16T15:18:00.000-07:00

Localitatea Geoagiu

este situata pe cursul de jos al paraului Geoagiu, la confluenta acestuia cu raul Mures, principalul curs de apa al zonei Orastie si in acelasi timp, al judetului. Este cunoscuta mai ales datorita apelor sale termale. In partea de vest a localitatii au fost scoase la iveala urmele asezarii romane Germisara. S-au gasit urmele unor bazine romane care cu sauna formau un intreg complex de tratament pe timpul romanilor. Astazi functioneaza aici un strand cu mai multe bazine, bazine inchise, bai la cada, etc., unitati de cazare si alimentatie pentru turisti, formand o importantă statiune balneoclimaterica de interes national.

Casa Aurel Vlaicu

2007-08-16T15:17:00.002-07:00

Casa Aurel Vlaicu

se afla in fosta localitate Bintinti, care a luat numele renumitului inventator si aviator. Din planurile de inventii, tipuri de avioane, corespondenta, materialul fotografic si diverse alte obiecte pastrate s-a reconstituit atelierul de lucru si casa memoriala Aurel Vlaicu. Langa aceasta casa s-a construit Muzeul Aurel Vlaicu.

Arboretumul din Simeria

2007-08-16T15:17:00.001-07:00

Originalitatea si valoarea compozitionala a peisajelor din cele 50 parcele ale parcului ce insumeaza 70 ha, este grefata pe un relief variat, cu lacuri si izvoare, cu poieni si alei serpuitoare, toate imbinate ntr-un ansamblu natural, dinamic si parca permanent nou. Intrarea in Arboretum este marcata de solemnitatea stejarilor piramidali, de formele de vegetaie cu un contur usor simetric imbinate cu fundalul arhitectural alb al cladirii si cu falnicele coloane toscane ale acesteia. Cele doua puncte de acces, simetric dispuse, tipice asezarilor nobiliare, sunt delimitate de rondoul din fata cladirii, un imens covor de ienupar (Juniperus sabina L) din care rasar sfioase 2 exemplare arborescente cu coroana umbrelata (Sophora japonica L. var. pendula Zbl. si Morus alba L. var. pendula Dipp.), conturat la exterior de o bordura de trandafiri. De pe terasa nordica a cladirii, opusa intrarii, ti se dezvaluie un peisaj de o rara expresivitate.Structura compozitionala de exceptie este realizata prin imbinarea formelor, a maretiei caracteristica arborilor monumentali cu coroane tabulare la maturitate, (Pinus strobus L.), fastigiate (Thuja plicata Mast.) sau pendente (Metasequoia glyptostroboides, Chamaecyparis nootkatensis (D. Don)Spach), cu regularitatea coroanelor globulare (Prunus serrulata Lindl, Buxus sempervirens L. var. arborescens L., Buxus sempervirens L. var.suffruticosa) si cu perdeaua de bambus (Phyllostachys viridi-glaucescens A.&C. Riviere). Proportia dintre volume si spatii, dintre grandoare si gingasie, contrastul de lumini si umbre, combinatiile armonioase de culori si nuante invaluie intreaga terasa intr-o stralucire si armonie .

Coborand de pe terasa superioara spre centrul parcului, pe aleile serpuite, cu pante mai abrupte sau domoale, pe sub boltile de Buxus, patrunzi deodata in paradisul vegetal al parcului.

Ajungem in zona lacurilor, minunate oglinzi in care se reflecta monumentale exemplare de stejar piramidal (Quercus robur var. fastigiata (Lam.) Schw.), chiparos de balta (Taxodium distichum (L.) Rich), si Metasequoia glyptostroboides. Pe suprafata linistita a lacurilor se odihnesc nuferii albi si rosii, iar perspectiva ce se deschide ofera posibiliatatea contemplarii unei compozitii peisagere de o rara frumusete. Arbori si arbusti, exotici si autohtoni, foiosi si rasinosi, cu coroane de forme si inaltimi variate se insira pe conturul lacurilor intr-o armonie de culori si nuante, de lumini si umbre constituind unul din cele mai cautate si mai pitoresti locuri din parc.

Aleile principale, largi si sinuoase scot in evidenta bogatia peisagistica si taxonomica prin alternarea si contrastul dintre culori, nuante si forme data de dispunerea vegetatiei in multiple planuri si de poieni cu arbusti si plante perene. Trecerea lina sau brusca de la zone insorite spre colturi umbrite si racoroase trezesc mereu interesul si atentia vizitatorului.

Aleile secundare, inguste, au de regula un aspect pronuntat serpuitor, puternic curbate, dezvoltand panorame si perspective sau shimbari de structuri spectaculoase, dupa numai cativa pasi. Arbori si arbusti decorativi, cu inflorire abundenta, danteleaza aleile si marginile de masiv amintind de gratia si eleganta gradinilor asiatice (japoneze si chineze).

Apele Streiului strabat parcul printr-un canal artificial si se indreapta domol spre confluenta cu Muresul, impartind rezervatia in doua zone arhitectural peisagere distincte.
Prima zona, descrisa mai sus, se intinde pe terasa superioara si pana la canalul Strei, tabloul compozitional avand pe suprafata relativ restransa (5,4 ha) o diversitate mare de peisaje alcatuite din numeroase specii si varietati de arbori si arbusti, lacuri, izvoare toate grefate pe un relief variat, fara a-i da o nota de artificialitate.

In cea de a doua zona, situata intre canalul Strei si raul Mures, relieful este relativ plan, iar arhitectura si efectele peisagere imbina elementele exotice cu vegetatia naturala de lunca existenta. Vegetatia naturala, viguros dezvoltata, dispusa de cele mai multe ori etajat si cu numeroase desisuri de nepatruns, ofera o gama variata de asociatii si aspecte: salcete riverane, zavoaie de plopi albi si negri cu trunchiuri acoperite de iedera (Hedera helix D.C.) sau vita urcatoare (Parthenocissus quinquefolia (L.) Planch), reprezentand fragmente din fostele arborete de lunca cu aspect de padure salbatica (virgina). Ele se intersecteaza cu palcuri de rasinoase exotice (Juniperus virginiana L. si colectii de pini) si foioase exotice (Juglans sp. Carya sp. etc.), dumbravi rarite, poieni cu arbori solitari, gigantici, cu forme impunatoare (stejari, plopi, platani, magnolii) toate grefate pe structura vegetatiei naturale de lunca. Se realizeaza astfel o mare diversitate compozitionala (amestecuri de specii indigene si exotice) si peisagistica rar intalnita.

La acestea se adauga trecerile imperceptibile spre mici grupuri pure de rasinoase, cu structuri si combinatii cromatice ce contrasteaza cu foioasele, integrandu-se totusi armonios in unitatea de ansamblu a peisajului. Succesiunea schimbarilor cromatice ca urmare a derularii anotimpurilor este de-a dreptul spectaculoasa si numai o buna cunoastere a artei arhitecturii peisagere poate duce la o intelegere aprofundata si la pretuirea muncii de aproape 3 veacuri in proiectarea si realizarea armoniei compozitiei peisajelor si frumusetilor Arboretumului Simeria.

Dintre infinitele peisaje ce se deruleaza in decursul unui an nu putem sa nu amintim "simfonia magnoliilor" adevarata revarsare de puritate si gingasie. Numarul impresionant al speciilor (10), dar si al exemplarelor de magnolii, cu inflorire abundenta si cu o cromatica nemaiintalnita in alte locuri din tara, sporesc considerabil frumusetea si eleganta Arboretumului, lasand asupra vizitatorilor impresii de neuitat.

"Simfonia magnoliilor" incepe in a doua jumatate a lunii martie, cu Magnolia kobus D.C., Magnolia denudata Desr. , Magnolia stellata (S&Z) Maxim., continua in luna aprilie cu Magnolia x soulangiana Soulange-Bodin, Magnolia liliflora Desr, Magnolia tripetala L., Magnolia obovata Thund sfarsitul simfoniei fiind marcat in luna iulie de Magnolia macrophylla Michx si Magnolia virginiana L..

Cetatea dacica Sarmizegetusa Raegia

2007-08-16T15:16:00.000-07:00

Cetatea dacica Sarmizegetusa Raegia a fost capitala Daciei, centrul politic si religios al statului dac.

Cetatea se compune din:

1. Cetatea prorpiu-zisa este formata dintr-o incinta de forma unui patrulater neregulat, avand colturile rotunjite, zidul este construit dupa tehnica cunoscuta sub denumirea de murus dacicus . Pe latura de est si vest exista cate o poarta. Incinta nu are turnuri. Dimensiuni 240 * 152 m.

2. Centrul ceremonial a fost organizat pe trei terase terase si se compunea din patru patrulatere si trei circulare.

Drumul antic care ducea de la cetate spre centrul ceremonial a fost pavat cu piatra. Sanctuarul mare rotund este cel mai important monument religios al Gradistei.

Diametrul cercului este de 30 m.

Soarele de andezit este o platforma circulara formata din 10 lespezi asezate in forma de raze in jurul unei lespezi rotunde.

3. Asezarea civila. Au fost identificate urmele unor locuinte, ateliere, bai, cuptoare, etc. Pe una din terasele din apropiere s-au gasit urme ceramice cu stampila Decebalus per Scorillo.

Sarmizegetusa Raegia a fost capitala Daciei si în acelasi timp are o deosebita insemnatate pentru stabilirea, amplasarea si caracterul vieţii scietatii dacice. Au fost gasite si urme ale scrisului dacic, urme de scriere cu caractere grecizante.

Castelul Magna Curia

2007-08-16T15:15:00.000-07:00

Castelul Magna Curia

Castelul Magna Curia, asezat la poalele cetatii, se integrează urbanistic in peisajul cladirilor din vecinatate beneficiind si de cadrul peisagistic creat de parcul de pe latura sud-estica.

Functiunea actuala a cladirii este de muzeu judetean. Muzeul are una din cele mai valoroase colectii arheologice din tara, colectii de numismatica, etnografie, stiintele naturii, arta, biblioteca.

Construit in secolul XVI in stilul Renasterii, castelul sufera modificari pe timpul principelui Gabriel Bethlen (1621), iar in 1743 primeste infatisare baroca.

Cetatea domina dinspre nord-vest municipiul Deva, fiind ca punct strategic deosebit pentru valea Muresului in evul mediu. Altitudinea cetatii este de 371 m.

Datata la anul 1269, cetatea este martora acordarii unui cnezat pe teritoriul ei lui Dobre, de catre regele Sigismund. Cetatea cunoaste asediile otomane repetate din anii 1550, 1552 şi 1557. Tot aici au fost incercuite trupele ce au avut rol important in reprimarea rascoalelor taranesti din zona din anii 1437, 1514, 1527, 1748-1784. In secolul XVI cetatea a indeplinit si rol de inchisoare. In 1848 cetatea devine sediul trupelor imperiale.

In 1849 arsenalul cetatii este aruncat in aer. Pe timpul lui Iancu de Hunedoara, cetatea este transformată in castel nobiliar. Pe parcursul timpului, cetatea a suferit modificari si extinderi ca cele din secolele XVI, XVII, XVIII, XIX.

Dealul cetatii este valoros si prin flora (1450 specii de plante) si fauna (vipera cu corn) pe care le poseda.
Manastirea franciscana este de tip bazilica in stil baroc. Turla clopotnita domina intrarea de pe latura sud-vestica. Pe fatada de sud-vest exista un basorelief in stil baroc popular, Fecioara si Pruncul.

Initial a fost ridicata o capela modesta de colonistii bulgari, care populau aceasta parte a asezarii, impreuna cu duhovnicii lor calugari franciscani, de pe meleagurile Targul Jiului. Biserica si manastirea au fost construite in anii 1721-1735, lucrarea incheindu-se in1776.

Valea Jiului

2007-08-16T15:06:00.000-07:00

Statiunea montana Straja
Zona Straja se inscrie ca o mare complexitate si atractivitate peisagistica in structura si valoarea potentialului turistic, intrunind toate calitatile unei excelente statiuni de iarna.

Zona turistica Straja este situata in inima Masivului Vulcan, la circa 20 km de Petrosani. Complexul turistic este amplasat la o altitudine de 1380 m, varful Straja avand o inaltime de 1445 m.

Exista cinci partii pentru practicarea sporturilor de iarna:

Partia Comexim, 650 m lungime si 145 diferenta de nivel

Partia Platoul Constantinescu, 1742 m lungime si 364 diferenta de nivel

Slalom urias , 1269 m lungime si 320 diferenta de nivel

Platoul Soarelui, 700 m lungime

Slalom Special, 519 m lungime si 163 diferenta de nivel,

ultimele doua partii avand instalatii de nocturna.

Liridendronum Tulipifera sau Copacul purtator de lalele

Declarat monument al naturii, care a fost adus in 1880 de Anna Margarette Madespach de la Paris, dar originea acestuia era in America de Nord, se afla in localitatea Aninoasa.

Si in zona turistica Parang exista posibilitatea practicarii sporturilor de iarna: Partia B, 1300 m lungime, data in administrare Clubului Sportiv Scolar Petrosani, cu instalatie de teleschi de 1060 m; Partia Poienita, 300 m lungime, deservita de un teleschi al UMIROM; Partia Slima, de 1000 m lungime, fara transport pe cablu; Partia Subteleferic, de 1000 m schiabila, cu instalatie de transport pe cablu.

Despre judetul Hunedoara

2007-08-16T14:59:00.000-07:00